Mediere sanitară în Pata Rât
Joi 05 Iul. 2012 14:29 221 vizualizari
VIDEO Mediere sanitară în Pata Rât
Mediatorul sanitar Ioan Florin Tala a ajuns
azi în mijlocul comunităţii de romi din Cluj, cu scopul de a-i
conştientiza pe aceştia cu privire la importanţa unui medic de familie
şi a vaccinării copiilor precum şi despre bolile frecvente de natură
epidemiologică. Una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta
romii de aici este apropierea de rampa de gunoaie de la Pata Rât.
Evacuaţi de pe strada Coastei în locuinţele construite de Primărie în apropierea rampei de la Pata Rât, romii se plâng de condiţii improprii de locuit.
"Ce condiţii sunt astea? Că ne-au pus pe câmpul ăsta unde au fost o grămadă de animale şi sunt fel de fel de boli? S-au îmbolnăvit o grămadă de copii, avem acte doveditoare, şi sunt muşcaţi copiii de ţânţari de nu mai ştim ce să facem şi într-o cameră ne-au băgat câte două familii, astea-s condiţii?", spune Petru Greta, membru în comunitatea romă din zona Pata Rât. "Nu mai ştim domnule cum să facem faţă, nu are medic de familie, nici eu nu am. Vreau să vă spun că pe zi ce trece este tot mai rău, am 57 de ani, nu am posibilitate să imi iau un medicament pentru că nu mă angajează nimeni", îl completează Aurelia Chicu.
Obligaţi să trăiască în condiţii precare, romii spun că s-au îmbolnăvit de plămâni din cauza apropierii de rampa de deşeuri, dar au acuzat şi infecţii la stomac. Numai că liantele împărţite de mediatorul sanitar nu au putut să le rezolve aceste probleme.
"Scopul acţiunii este de a mediatiza în comunităţile de romi privind educaţia pentru sănătate şi prevenirea bolilor precum TBC, hepatita, muşcăturile de căpuşe, ţânţarii, dar şi pentru a trage un semnal de alarmă instituţiilor care pot să prevină focarul de infecţii care există în comunităţile de romi. Sigur că încercăm să rezolvăm situaţia lor în măsura în care şi noi putem şi ne permite timpul sau legea, pentru că nici noi nu putem face mare lucru decât să tragem un semnal de alarmă", recunoaşte Ioan Florin Tala, mediator sanitar al Direcţiei de Asistenţă Socială şi Medicală Cluj.
Grupul de locuinţe din Pata Rât numără, potrivit recensământului din octombrie 2011, 1.500 de etnici romi, care trăiesc în condiţii improprii şi incompatibile cu o viaţă sănătoasă.
***
Ziua Internaţională a Romilor, la Cojocna
Trebuie
să vrei să vezi întregul ansamblu – cu bune, cu rele – a unei anumite
etnii, trebuie să vrei să-i desluşeşti istoria şi cultura, pentru a
putea să îţi faci o imagine cât de cât reală asupra unui univers aparte,
plin de culoare. O istorie de milenii, care se rostogoleşte în viitor
de foarte de demult, din trecut, ca un tumult de poftă de viaţă. Este
vorba de comunitatea romilor, care, în data de 8 aprilie a sărbătorit,
aşa cum numai ei ştiu să o facă, Ziua Internaţională a Romilor.Cu acest prilej, Centrul de Incluziune Socială pentru Persoanele de Etnie Romă (CISPER) Nord-Vest Cluj-Napoca prin Asociaţia Amare Prhala, a organizat această aniversare în colaborare cu Grupul de Iniţiativă a Romilor din Cojocna, în cadrul proiectului
„Crearea
şi funcţionarea structurilor de asistenţă axate pe ocuparea forţei de
muncă – Centre de incluziune socială pentru persoanele de etnie romă” –
ID 62509, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013.
Evenimentul
a avut loc la Căminul Cultural din Cojocna din judeţul Cluj, iar la
manifestare au participat membri şi lideri din comunităţi precum Jeler,
Chitenegy, Sentedol, Cămăraşu şi Suat. Printre invitaţi s-a aflat şi
primarul din Cojocna, însoţit de consilierii locali.
Etnicii romi s-au pregătit cu străşnicie pentru ziua lor şi au venit îmbrăcaţi în port tradiţional pentru a sărbători aşa cum se cuvine „Ziua Internaţională a Romilor”. Manifestarea a debutat cu un spectacol oferit de Ansamblul Kelipo Romano, moment apreciat de toţi cei prezenţi. Seara a continuat cu un bal la care au participat aproximativ 200 de persoane, care au dansat şi cântat până în zori de zi.
Prin
acest eveniment s-a dorit promovarea culturii folclorice a etniei rome
printre majoritari şi recunoaşterea valorii pe care etnicii romi o aduc
în societate. Şi într-adevăr, alături de romii din Cojocna au fost şi
concetăţenii lor, copii şi adulţi, care s-au bucurat de această
sărbătoare a comunităţii, în ciuda frigului unui aprilie capricios.
Ziua Internaţională a Romilor a fost adoptată în 1971 cu ocazia primului congres al romilor, ce a avut loc la Londra. Tot atunci s-a stabilit şi Imnul Gelem Gelem şi steagul internaţional al romilor.
Etnicii romi s-au pregătit cu străşnicie pentru ziua lor şi au venit îmbrăcaţi în port tradiţional pentru a sărbători aşa cum se cuvine „Ziua Internaţională a Romilor”. Manifestarea a debutat cu un spectacol oferit de Ansamblul Kelipo Romano, moment apreciat de toţi cei prezenţi. Seara a continuat cu un bal la care au participat aproximativ 200 de persoane, care au dansat şi cântat până în zori de zi.
Prin
acest eveniment s-a dorit promovarea culturii folclorice a etniei rome
printre majoritari şi recunoaşterea valorii pe care etnicii romi o aduc
în societate. Şi într-adevăr, alături de romii din Cojocna au fost şi
concetăţenii lor, copii şi adulţi, care s-au bucurat de această
sărbătoare a comunităţii, în ciuda frigului unui aprilie capricios.Ziua Internaţională a Romilor a fost adoptată în 1971 cu ocazia primului congres al romilor, ce a avut loc la Londra. Tot atunci s-a stabilit şi Imnul Gelem Gelem şi steagul internaţional al romilor.
***
Romii mutaţi pe Cantonului vor să vină înapoi în oraş!
Anca Giurgiu Data: 17.01.2011 Ora: 16:56
Dezbaterea despre situaţia romilor mutaţi de pe strada Coastei pe Cantonului se desfăşoară în absenţa reprezentanţilor primăriei şi ai poliţiei comunitare, dar sub ochii consilierului prezidenţial pe problema minorităţilor naţionale, Eckstein-Kovacs Peter. Sub ochii acestuia, preşedintele organizaţiei Amare Phrala, Pavel Doghi, a acuzat administraţia locală că pune în aplicare un plan care există la nivel naţional: de a-i scoate pe romi din oraşe. Potrivit lui Doghi, acesta ar fi un plan secret, dar aplicat în mod tacit al aleşilor locali, pus în parctică în mai multe zone ale ţării.
Mai mult, Pavel Doghi afirmă că locuinţele pe care le-au primit romii în Cantonului nu sînt mai bune, barăcile de pe Coastei fiind "mai curate". Acesta nu crede că ideea primăriei de a face în zonă o şcoală şi o grădiniţă este una bună, pentru că astfel s-ar completa tot demersul de ghetoizare a romilor. "Nu e adevărat că primăria le-a oferit romilor un loc mai bun prin aceste case modulare. Vom lupta şi vom face tot ce ne stă în putinţă să îi mutăm de acolo, de la Pata Rât. Nu dorim ca romii noştri să fie duşi în afara oraşului, mai ales că au buletine de Cluj şi au dreptul de a locui cu societatea civilizată. Eu cred că primarul, viceprimarii şi consilierii locali care au aprobat hotărîrea de mutare a romilor de pe Coastei la Pata Rât, au fost de rea credinţă", a replicat Doghi.
Dezbaterea despre problemele romilor mutaţi de pe Coastei are loc în aceste momente în amfiteatrul Facultăţii de Asistenţă Socială de la UBB.
Vom reveni cu amănunte.
Sursa: http://www.ftr.ro/romii-mutati-pe-cantonului-vor-sa-vina-inapoi-in-oras-nu-vor-scoli-si-gradinite-46609.php
***
Eckstein Kovacs Peter, la dezbaterea pe problema romilor 17 Ianuarie 2011 - 17:25
Scris de: Elza Almasi
Cateva zeci de persoane, reprezentanti ai diferitor organizatii sau ai comunitatii de romi, s-au adunat in aceasta dupa-amiaza la dezbaterea organizata la Facultatea de Asistenta Sociala cu privire la problema si consecintele mutarii romilor de pe strada Coastei in zona Pata Rat.
Municipalitatea nu a fost reprezentata de nicio persoana, insa este prezent consilierul prezidential pe problemele minoritatilor, Eckstein Kovacs Peter, presedintele fundatiei Desiree, Eniko Vincze, presedintele Asociatiei Amare Phrala, Pavel Doghi, prof. dr. Maria Roth, de la Catedra de Asistenta Sociala, dar si reprezentanti ai comunitatii de romi relocate de pe strada Coastei.
Primaria a trimis o scrisoare organizatorilor in care s-a punctat faptul ca romii locuiau pe strada Coastei fara forme legale si in conditii insalubre si ca, “dupa indelungi cautari, municipalitatea a gasit o solutie” prin construirea acelor module. “Incepand din data de 17 decembrie au un acoperis deasupra capului, o locuinta care le ofera sansa la o viata normala”, se arata in scrisoare.
“Primaria a manipulat situatia foarte mult. Romii au fost intimidati sa depuna cereri pentru locuinte, pentru ca li s-a spus ca vor ramane pe strazi”, a spus Vincze. Pavel Doghi acuza Primaria de rea-vointa.
“Am facut nenumarate demersuri, am vrut un dialog cu Primaria, insa ne-a fost refuzat constant. Exista o intelegre tacita a scoaterii romilor in afara orasului, se produce o ghettoizare. Pentru viitor s-a prevazut o gradinita si o scoala in zona ceea ce va duce la segregare rezidentiala. Nu suntem de acord, vom lupta incontinuu ca sa ii scoatem de acolo”, a spus Doghi.
Dana Iepure, jurist la European Roma Right Center, a prezentat conditiile in care au fost mutati romii, anuntati de pe o zi pe alta, in prag de sarbatori, la -10 grade.
“S-a taiat curentul, s-a taiat apa, s-a taiat gazul, cu toate ca oamenii erau cu plata utilitatilor la zi si multi dintre ei, care nu au apucat sa isi mute toate lucrurile in Pata Rat, au dormit in frig in noaptea de vineri spre sambata pentru a-si pazi lucrurile. Primaria a facut evacuarea, sau mutarea, sau cum vrea sa ii spuna, in bloc, fara o analiza prealabila a situatiei fiecarei familii in parte”, a spus Iepure.
Sursa: http://www.citynews.ro/cluj/eveniment-29/eckstein-kovacs-peter-la-dezbaterea-pe-problema-romilor-105687/
Petitie: "Împotriva ghetoizării romilor din orașul Cluj"
Daca doriti ca si alte persoane sa afle despre aceasta petitie, le puteti trimite urmatorul link:
Împotriva ghetoizării romilor din orașul Cluj
11/04/2010
categorie: Guvernare, administrativ, Social.
destinatar: Consiliul Local și Primăria Municipiului Cluj-Napoca
La sfârșitul lunii martie 2010, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, domnul Attila László a declarat presei că pentru a găsi o soluție pentru cei circa 1500 de romi care locuiesc pe strada Cantonului și Coastei, precum și în Pata Rât, liderii administrației locale iau în calcul zona din aproprierea rampei de gunoi de la Pata Rât (http://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/primaria-muta-romii-de-la-pata-rat-cu-o-parcela-mai-incolo-77329/).
Prin aceste “soluții”, Clujul multicultural rămâne din nou în urma recomandărilor Comisiei Europene cu privire la desegregare și politicile de incluziune ale romilor, precum și la implicarea acestora în deciziile care le privesc – reiterate și în această săptămână cu ocazia celui de al doilea Summit European al Romilor (http://www.nieuwsbank.nl/en/2010/04/09/H007.htm).
Conform declarațiilor venite dinspre edilul Clujului, Consiliul Local a început să analizeze un proiect de hotărâre prin care se urmărește identificarea proprietarilor de terenuri în zona Pata Rât pentru a obține suprafața de teren necesară stabilirii cetățenilor de etnie romă de pe străzile Cantonului, Coastei și nu numai. Dincolo de neglijarea totală a pericolului segregării etnice, nici vorbă aici despre soluționarea problemei de fond cu care acești cetățeni se confruntă: lipsa proprietății și aferenta lipsă a actelor de identitate permanente, care le-ar asigura siguranța traiului de zi cu zi.
Propunerile și deciziile recente au fost luate în spiritul practicilor înrădăcinate ale autorităților locale, adică fără consultarea reprezentanților comunităților de romi și fără măcar atenționarea oamenilor în cauză. De mai bine de zece ani, aceștia au fost surprinși de mai multe ori prin evacuarea și mutarea lor forțată de pe un loc în altul, devenind astfel victimele segregării rezidențiale tot mai severe, situație care reproduce și agravează toate problemele cu care ei se confruntă, de la accesul la educație școlară de calitate, prin accesul la muncă decentă, până la discriminarea instituțională. Nici acum, precum nici altă altă, organizațiilor rome nu li s-a oferit un cadru legal de discuții pe această problemă, autoritățile nu se consultă cu ele, iar când sunt căutate de cele dintâi, părerea acestora este neglijată. Și mai mult, deși avem persoane de etnie romă în structurile locale ale statului, precum în Consiliul Județean și la Prefectură, dar și la Primăria municipiului Cluj, acestea nu au luat o atitudine oficială împotriva ghetoizării romilor din oraș. Acest lucru denotă că pozițiile ocupate de ele nu sunt suficient de independente ca să servească interesele celor pe care ar trebui să le reprezinte, fiind subordonate deciziilor puterii.
Atragem atenția Consiliului Local și Primăriei Clujului că noul său proiect, fiind un proiect al ghetoizării etnice, este o manifestare a discriminării instituționale și astfel o gravă violare a drepturilor omului, având drept consecință cronicizarea excluziunii socio-economice și ne-recunoașterii romilor ca parte integrantă a Clujului. Semnatarii acestei petiții cer stoparea urgentă a acestui proiect și elaborarea unei strategii care să asigure pe termen lung și în mod efectiv traiul decent al tuturor cetățenilor orașului.
Cluj, 11.04.2010.
Pavel Doghi, președintele Asociației Amare Phrala
Enikő Vincze, profesor dr. Universitatea Babeș-Bolyai, membru consiliul director Romani Criss
Prin aceste “soluții”, Clujul multicultural rămâne din nou în urma recomandărilor Comisiei Europene cu privire la desegregare și politicile de incluziune ale romilor, precum și la implicarea acestora în deciziile care le privesc – reiterate și în această săptămână cu ocazia celui de al doilea Summit European al Romilor (http://www.nieuwsbank.nl/en/2010/04/09/H007.htm).
Conform declarațiilor venite dinspre edilul Clujului, Consiliul Local a început să analizeze un proiect de hotărâre prin care se urmărește identificarea proprietarilor de terenuri în zona Pata Rât pentru a obține suprafața de teren necesară stabilirii cetățenilor de etnie romă de pe străzile Cantonului, Coastei și nu numai. Dincolo de neglijarea totală a pericolului segregării etnice, nici vorbă aici despre soluționarea problemei de fond cu care acești cetățeni se confruntă: lipsa proprietății și aferenta lipsă a actelor de identitate permanente, care le-ar asigura siguranța traiului de zi cu zi.
Propunerile și deciziile recente au fost luate în spiritul practicilor înrădăcinate ale autorităților locale, adică fără consultarea reprezentanților comunităților de romi și fără măcar atenționarea oamenilor în cauză. De mai bine de zece ani, aceștia au fost surprinși de mai multe ori prin evacuarea și mutarea lor forțată de pe un loc în altul, devenind astfel victimele segregării rezidențiale tot mai severe, situație care reproduce și agravează toate problemele cu care ei se confruntă, de la accesul la educație școlară de calitate, prin accesul la muncă decentă, până la discriminarea instituțională. Nici acum, precum nici altă altă, organizațiilor rome nu li s-a oferit un cadru legal de discuții pe această problemă, autoritățile nu se consultă cu ele, iar când sunt căutate de cele dintâi, părerea acestora este neglijată. Și mai mult, deși avem persoane de etnie romă în structurile locale ale statului, precum în Consiliul Județean și la Prefectură, dar și la Primăria municipiului Cluj, acestea nu au luat o atitudine oficială împotriva ghetoizării romilor din oraș. Acest lucru denotă că pozițiile ocupate de ele nu sunt suficient de independente ca să servească interesele celor pe care ar trebui să le reprezinte, fiind subordonate deciziilor puterii.
Atragem atenția Consiliului Local și Primăriei Clujului că noul său proiect, fiind un proiect al ghetoizării etnice, este o manifestare a discriminării instituționale și astfel o gravă violare a drepturilor omului, având drept consecință cronicizarea excluziunii socio-economice și ne-recunoașterii romilor ca parte integrantă a Clujului. Semnatarii acestei petiții cer stoparea urgentă a acestui proiect și elaborarea unei strategii care să asigure pe termen lung și în mod efectiv traiul decent al tuturor cetățenilor orașului.
Cluj, 11.04.2010.
Pavel Doghi, președintele Asociației Amare Phrala
Enikő Vincze, profesor dr. Universitatea Babeș-Bolyai, membru consiliul director Romani Criss
Sursa: http://www.petitieonline.ro/petitie/impotriva_ghetoizarii_romilor_din_ora_ul_cluj-p19395057.html
Dansuri tiganesti in centrul orasului
Membri comunitatilor rome le-au oferit astazi clujenilor care s-au plimbat prin Piata Muzeului un scurt spectacol de dansuri tiganesti. Cateva fete imbracate in portul traditional tiganesc au incercat sa le atraga atentia trecatorilor si sa-si promoveze in acest fel cultura. Manifestarea a fost organizata cu ocazia Zilei internationale a romilor, care se sarbatoreste astazi in toata lumea.
Organizatorii s-au plans ca traditiile tiganesti au inceput sa se piarda in toata tara. „Astazi onoram Ziua internationala a romilor, care se sarbatoreste in fiecare an. Din pacate, comunitatea roma este cam mica, iar traditiile noastre se cam pierd. Sunt putine zone in care se mai pastreaza aceste traditii, nici la tara nu se mai respecta obiceiurile”, a afirmat Pavel Doghi, presedintele Amare Phrala, organizatorul manifestarilor programate pentru Ziua romilor. Potrivit acestuia, "fruntasii" clujeni la respectarea traditiilor sunt romii din Gilau si Baciu.
Evenimentele de astazi sunt organizate de Consiliul Judetean, Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, Casa Municipala de Cultura, Organizatia Studentilor Romi "Romano suno" si Organizatia "Amare phrala".
Doar o mana de romi imbracati in costumele traditionale au aruncat coroane de flori pe raul Somes pentru a comemora victimele Holocaustului.
"Astazi sarbatorim Ziua internationala a romilor de pretutindeni si comemoram mortii nostri, care au fost dusi in Transnistria. Incercam sa aratam si o alta fata a romilor. Si romii nostri sunt scoliti, au facultate, nu sunt doar cei care sunt mediatizati din Pata Rat sau Cantonului. Ei sunt marginalizati si speram sa-i aducem pe calea cea buna pe toti, sa ne reparam imaginea negativa", a declarat Pavel Doghi, presedintele organizatiei "Amare Phrala".
Romii isi sarbatoresc ziua la Cluj
08 Aprilie 2009 /Numar vizualizari: 373
Membrii comunitatii rome din Cluj s-au instalat astazi in Piata Muzeului pentru a-si promova cultura si traditiile. Curiosi sa vada cum sunt perceputi, le-au dat ocazia si trecatorilor clujeni sa isi scrie parerea despre ei pe un panou ampasat in piata. Manifestarile sunt organizate de Ziua internationala a romilor, sarbatorita astazi in intreaga lume.
Evenimentul a inceput cu o nemultumire. "Noi am solicitat din timp sa primim acordul primariei pentru a putea face aceasta manifestare pe B-dul Eroilor pentru ca acea zona este pietonala si este populata de mult mai multi oameni. Reprezentantii primariei ne-au raspuns negativ, dar nu ne-au justificat aceasta decizie. Pe langa acest lucru, avem si probleme financiare si ne-a fost destul de greu sa organizam aceasta manifestare. In final, a trebuit sa ne conformam si sa stam aici in Piata Muzeului, unde spatiul este cam restrans", a declarat Pavel Doghi, presedintele Amare Phrala, organizatorul manifestarilor programate pentru Ziua romilor.
Participantii le-au impartit trecatorilor pliante in care sunt descrise traditiile, meseriile, steagul, specificul caselor rome si portul romilor. De asemenea, acestia au prezentat poze din editia de anul trecut a Zilei Internationale a romilor.
De cealalta parte, clujenii si-au spus parerile si ei parerile. Unele au fost blande, altele chiar rasiste: "Cine traieste in mijlocul romilor devine rom", "Romii nu sunt interesati sa se instruiasca si sa se intregreze social, nu toti, dar foarte multi", "Oameni priceputi, educati, se impune sa insiste a-si cultiva-educa copiii", "Sunt si ei oameni".
Data de 8 aprilie a fost adoptata drept Ziua internationala a romilor in anul 1971, cu ocazia primului Congres international al romilor de pretutindeni, care a avut loc la Londra. In ultimii ani, semnificatia acestei zile a ajuns sa fie recunoscuta mondial.
Manifestarile de astazi mai includ o parada de la ora 14, urmata de comemorarea victimelor holocaustului prin depunerea de jerbe de flori pe raul Somes. Casa Municipala de Cultura va gazdui, intre orele 17 si 19, un spectacol de muzica si dansuri tiganesti.
Evenimentul este organizat de Consiliul Judetean, Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, Casa Municipala de Cultura, Organizatia Studentilor Romi "Romano suno" si Organizatia "Amare Phrala".
Raluca Grecu
Femeile rome traiesc si azi in Evul Mediu
O cariera, independenta financiara, sau libertatea de a decide pentru sine reprezinta si in prezent doar o utopie pentru femeile rome din comunitatile traditionale.
Fara drepturi
“Femeia roma din comunitatile traditionale este tratata ca un bun, nu ca o partenera cu drepturi egale. Din pacate, acest lucru se intampla si astazi. Aceasta trebuie sa isi asculte sotul, sa ii fie supusa, sa nu treaca prin fata lui, sa nu participe la discutiile barbatilor, sa nu se descopere. In plus, femeia roma nu are voie sa lucreze pentru ca asta automat ar insemna un alt statut, poate egal al barbatului. Aceste femei nu au voie sa mearga nici macar la scoala si majoritatea au cel mult sase clase, cat sa le ajunga sa stie sa numere banii, sa targuiasca si sa se descurce in viata de zi cu zi”, a explicat Pavel Doghi, presedintele organizatiei Amare Phrala (Fratii Nostri).
Crescute intr-o traditie rigida
Astfel de comunitati traditionale se mai pastreaza in Cluj-Napoca in zona Iris, in comuna Gilau, dar si in judetele Bistrita, Sibiu, Salaj sau Mures. Fiind crescute de mici in acest spirit, majoritatea femeilor rome nici nu au alte dorinte de la viata decat sa se marite si sa aiba copii, sa respecte traditia.
“Femeile sunt in general discriminate, dar femeia roma este discriminata de doua ori. Drepturile ii sunt ingradite de mica, este crescuta in spiritul traditional si este fericita cu atat”, a adaugat Doghi.
Emanciparea femeii rome, de neconceput pentru unii
Acesta lupta pentru emanciparea femeilor rome si pentru integrarea acestei etnii in societate, dar adeseori eforturile lui nu sunt vazute cu ochi buni de catre romii traditionalisti.
“Nu ne vad cu ochi buni pe noi, cei care ne-am integrat. In plus sunt foarte greu de convins ca trebuie sa progreseze si sa inceteze cu automarginalizarea. Mie mi se pare ca se integreaza prea incet, lor si asa li se pare mult. De 20 de ani, de la Revolutie incoace, de cand este democratie, foarte putine lucruri s-au schimbat in comunitatile traditionale”, a mai spus Doghi.
Acesta s-a implicat de mai multe ori in favoarea femeilor rome chiar si cu riscul de a starni dusmania comunitatii.
Casatoriile la varste fragede, intre legenda si adevar
“Am fost la o familie de gabori din Cojocna sa ii conving sa isi lase fata la scoala. Ne-am dus cu primar, cu protectia copilului si intr-un final m-au lasat sa vorbesc separat si cu fata si cu parintii. Prin exemple simple i-am facut sa inteleaga ca trebuie sa avanseze si sa se integreze in societate. Fata a terminat si facultatea acum”, a povestit presedintele Amare Phrala.
Doghi a vorbit si despre casatoriile romilor la varste fragede. “Se promitea fata de mica, iar de pe la 12 ani trecea in grija soacrei, pentru ca virginitatea este cel mai de pret lucru al unei femei rome. Totusi, actul sexual nu se consuma chiar la varsta aceasta. Toate casatoriile sunt aranjate, fata fiind promisa de mica. In plus, este considerata o lipsa de respect ca fata sa se casatoreasca in afara comunitatii traditionale. Tin minte ca era o fata, Mandra o chema, din comunitatea din Iris, care a luat un rom din Floresti, dar care nu era traditional. Au fost foarte multe scandaluri, dar pana la urma tot cu el a ramas. Ea din pacate este doar o exceptie de la regula”, a afirmat acesta.
Adulterul, o chestiune de viata si de moarte
Potrivit lui Doghi, adulterul din partea femeii rome este o chestiune de viata si de moarte, iar refuzul barbatului in pat este de neconceput. “Sunt foarte reticenti la orice este nou. Cand a mers Vasile Ionescu (fondator al mai multor organizatii pentru romi – n.red.) cu prezervative intr-o comunitate traditionala era sa fie mazilit. In ceea ce priveste contraceptia, acum probabil ca iau femeile pe ascuns pastile anticonceptionale pentru ca nici lor nu le convine sa aiba chiar asa de multi copii”, a fost de parere Doghi.
Din fericire, femeii rome incep sa i se permita tot mai multe. Un exemplu amintit de Doghi este faptul ca sotia unui barbat rom traditional a participat la negocierile vanzarii unei case.
Elza Almasi
Sursa: http://www.citynews.ro/bistrita-nasaud/din-oras-10/femeile-rome-traiesc-si-azi-in-evul-mediu-75018/
Romii din Cluj nu vor să stea în ghetou. Autorităţile locale nu au altă soluţie.
Autor: Laura Suteu Data: 13.04.2010 Ora: 15:50 Citiri: 803
Reprezentanţii comunităţii rome din Cluj sînt nemulţumiţi de modul în care autorităţile locale încearcă să rezolve problemele, în special cele legate de locuinţele de pe străzile Coastei şi Cantonului. Astfel, în data de 11 aprilie, pe site-ul petitiionline.ro a apărut o petiţie semnată de Pavel Doghi, preşedintele Asociaţiei Amare Phrala, şi Vincze Eniko, membru al consiliului director al Romani Criss. Prin acest document, comunitatea romă se arată nemulţumită de iniţiativa edililor oraşului de a reloca circa 1.500 de romi, care în prezent locuiesc în condiţii improprii pe străzile Cantonului şi Cosatei, în zona Pata Rît.
„Prin aceste „soluții”, Clujul multicultural rămâne din nou în urma recomandărilor Comisiei Europene cu privire la desegregare și politicile de incluziune ale romilor, precum și la implicarea acestora în deciziile care le privesc – reiterate și în această săptămînă cu ocazia celui de al doilea Summit European al Romilor. (...) Propunerile și deciziile recente au fost luate în spiritul practicilor înrădăcinate ale autorităților locale, adică fără consultarea reprezentanților comunităților de romi și fără măcar atenționarea oamenilor în cauză. De mai bine de zece ani, aceștia au fost surprinși de mai multe ori prin evacuarea și mutarea lor forțată de pe un loc în altul, devenind astfel victimele segregării rezidențiale tot mai severe, situație care reproduce și agravează toate problemele cu care ei se confruntă, de la accesul la educație școlară de calitate, prin accesul la muncă decentă, pînă la discriminarea instituțională”, se arată în petiţia recent postată şi care are, pînă acum, circa 150 de semnatari.
„Prin aceste „soluții”, Clujul multicultural rămâne din nou în urma recomandărilor Comisiei Europene cu privire la desegregare și politicile de incluziune ale romilor, precum și la implicarea acestora în deciziile care le privesc – reiterate și în această săptămînă cu ocazia celui de al doilea Summit European al Romilor. (...) Propunerile și deciziile recente au fost luate în spiritul practicilor înrădăcinate ale autorităților locale, adică fără consultarea reprezentanților comunităților de romi și fără măcar atenționarea oamenilor în cauză. De mai bine de zece ani, aceștia au fost surprinși de mai multe ori prin evacuarea și mutarea lor forțată de pe un loc în altul, devenind astfel victimele segregării rezidențiale tot mai severe, situație care reproduce și agravează toate problemele cu care ei se confruntă, de la accesul la educație școlară de calitate, prin accesul la muncă decentă, pînă la discriminarea instituțională”, se arată în petiţia recent postată şi care are, pînă acum, circa 150 de semnatari.
„Să meargă în cartiere”
Pavel Doghi este de părere că încercarea celor din administraţia locală de a aduna romii la un loc, „într-un gheto”, are efecte negative pe termen lung, dar propune şi cîteva soluţii. „Orice decizie trebuie luată în prezenţa tuturor celor implicaţi. Nu e bine pentru cei circa 1.500 să rămînă acolo, asta e adevărat. Oricum, oriunde au fost aşezaţi, li s-a spus că este sezonier. Dar au rămas acolo ani întregi. Iar cînd e vorba să îi mute nu îi anunţă şi se face un fel de evacuare”, spune Doghi. El a mai adăugat că aceşti romi provin din mai mult părţi ale oraşului, din cartiere precum Mănăştur, Iris etc., locuri unde unii au familii sau rude. „Acolo ar trebui să se găsească loc pentru cîte trei, patru, cinci familii. Nu este o soluţie să îi pui pe toţi la un loc. În ţări precum Cehia, Slovacia s-a încercat ghetoizarea şi nu a funcţionat. Şi apoi te miri că se nasc acele sentimente şi atitudini, cum că ei, romii sînt pleava societăţii, iar ceilalţi, cei buni. Intervine automat tensiunea şi actele de haiducie, ca să nu mă exprim altfel”, a mai explicat Doghi.
Nu este loc
În replică, reprezentanţii administraţiei locale spun că spaţii în cartiere nu există, aşa că o soluţie de acest tip iese din discuţie. „Intenţionat nu folosim expresia cartier pentru romi, ci cartier de locuinţe pentru necesitate. Am avut şi exemplul incendiului de pe strada Paris unde a trebuit să găsim, de urgenţă, nişte spaţii pentru cei rămaşi fără casă. Vrem să facem acest proiect de locuinţe legate la utilităţi, pe care să le dăm în regim de chirie. Nu este obligatoriu să se mute aici, dar nu pot rămîne unde sînt. Urmărim doar mărirea confortului lor”, spune Laszlo Attila, viceprimar. Potrivit acestuia, pe strada Coastei, în 18 apartamente locuiesc 334 de persoane, iar pe strada Cantonului locuiesc circa 445 de persoane în condiţii total improprii. „Sincer nu îi înţeleg de ce ar alege o cocioabă din carton în locul unei locuinţe decente. Referitor la relocarea lor în cartiere, nu există spaţii şi terenuri disponibile. În plus, pentru o chestiune de acest gen, ar trebui consultaţi şi cei care locuiesc în zonă”, conchide Laszlo Attila.
Reprezentanţii romilor spun că vor pune la cale o strategie, cu consultarea tuturor factorilor implicaţi, iar abia apoi vor cere o audienţă primarului Sorin Apostu pentru consultări.
Reprezentanţii romilor spun că vor pune la cale o strategie, cu consultarea tuturor factorilor implicaţi, iar abia apoi vor cere o audienţă primarului Sorin Apostu pentru consultări.
Romii din Gilău ies în stradă pentru că nu sînt lăsaţi la disco
Autor: Anca Giurgiu Data: 25.01.2010 Ora: 22:43 Citiri: 719
Comunitatea romă din Cluj se plînge de discriminare în cluburi, spitale şi la angajări
După ce la sfîrşitul lui 2009 liderii maghiari trăgeau un semnal de alarmă municipalităţii cu privire la multiculturalitatea „falsă” pe care şi-a asumat-o oraşul şi cereau să li se redea drepturile ignorate, a venit rîndul unei alte minorităţi să pună pe tapet problema discriminării. Deşi la prima vedere povestea este simplă şi s-ar putea reduce la faptul că patronii de localuri interzic accesul „scandalagiilor”, apărătorii drepturilor romilor susţin că, de cele mai multe ori, „ura etnică” se ascunde sub diverse forme. În timp ce un grup de etnie romă din Gilău ameninţă că vor ieşi în stradă dacă nu se vor închide porţile discotecii care le-a interzis accesul, reprezentanţii organizaţiilor rome avertizează că, fără un flagrant, tinerii nu pot demonstra nimic. Un grup de 38 de tineri romi din Gilău au anunţat încă de săptămîna trecută că sînt discriminaţi, deoarece în noua Discotecă Z, deschisă în decembrie 2008, este interzis accesul romilor. „Am făcut în 6 ianuarie o sesizare către Prefectura Cluj şi Consiliul Local (CL) Gilău pentru a aduce la cunoştinţă că noi sîntem afectaţi, deoarece administratorul discotecii şi bodyguarzii ne aruncă afară, fără nici un motiv întemeiat. În urma celor întîmplate, considerăm că se face discriminare rasială”, a explicat unul din reprezentanţii semnatari. Potrivit acestuia, nu este primul caz cînd într-un local din Gilău le este interzis accesul. În urmă cu un an, într-un alt bar pe care îl deţinea tot Aurelia Turcu, administratorul discotecii, au fost scoşi afară de bodyguarzi tineri de etnie romă şi agresaţi, susţin aceştia. Grupul solicită închiderea discotecii, atît pe motiv de „defăimare” a populaţiei rome, dar şi pentru că funcţionează peste orele admise, deranjînd liniştea publică.
Doar „scandalagii” nu au acces
După ce la sfîrşitul lui 2009 liderii maghiari trăgeau un semnal de alarmă municipalităţii cu privire la multiculturalitatea „falsă” pe care şi-a asumat-o oraşul şi cereau să li se redea drepturile ignorate, a venit rîndul unei alte minorităţi să pună pe tapet problema discriminării. Deşi la prima vedere povestea este simplă şi s-ar putea reduce la faptul că patronii de localuri interzic accesul „scandalagiilor”, apărătorii drepturilor romilor susţin că, de cele mai multe ori, „ura etnică” se ascunde sub diverse forme. În timp ce un grup de etnie romă din Gilău ameninţă că vor ieşi în stradă dacă nu se vor închide porţile discotecii care le-a interzis accesul, reprezentanţii organizaţiilor rome avertizează că, fără un flagrant, tinerii nu pot demonstra nimic. Un grup de 38 de tineri romi din Gilău au anunţat încă de săptămîna trecută că sînt discriminaţi, deoarece în noua Discotecă Z, deschisă în decembrie 2008, este interzis accesul romilor. „Am făcut în 6 ianuarie o sesizare către Prefectura Cluj şi Consiliul Local (CL) Gilău pentru a aduce la cunoştinţă că noi sîntem afectaţi, deoarece administratorul discotecii şi bodyguarzii ne aruncă afară, fără nici un motiv întemeiat. În urma celor întîmplate, considerăm că se face discriminare rasială”, a explicat unul din reprezentanţii semnatari. Potrivit acestuia, nu este primul caz cînd într-un local din Gilău le este interzis accesul. În urmă cu un an, într-un alt bar pe care îl deţinea tot Aurelia Turcu, administratorul discotecii, au fost scoşi afară de bodyguarzi tineri de etnie romă şi agresaţi, susţin aceştia. Grupul solicită închiderea discotecii, atît pe motiv de „defăimare” a populaţiei rome, dar şi pentru că funcţionează peste orele admise, deranjînd liniştea publică.
Doar „scandalagii” nu au acces
Dacă nu se va închide discoteca, aceştia sînt decişi să apeleze la Parlamentul României, la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi la Comisia Naţională pentru Combaterea Discriminării (CNDC). „Consiliul Local Gilău a declarat că nu este de competenţa sa să rezolve această problemă. Vrem să ieşim în stradă”, a subliniat unul dintre protestari.
În schimb, administratorul, Aurelia Turcu, se simte la rîndul ei nedreptăţită, fiindcă atît romii, cît şi vecinii discotecii, bombardează organele de control cu sesizări. „CL a decis să reducă programul, care era între orele 22 şi 6, la doar două ore, de la 22 la 24, dar eu nu pot funcţiona aşa. Sub nici o formă nu e vorba de discriminare. Deja îi cunosc pe majoritatea care vin şi pe care ştiu că sînt agresivi, scandalagii, băuţi nu îi las, fie că sînt români sau romi”, spune Turcu. Potrivit acesteia, la discotecă vin şi romi „cuminţi”, dar pentru că înainte a avut probleme cu unii care s-au bătut cu cuţite a decis să selecteze clientela.
E nevoie de un flagrant
În schimb, administratorul, Aurelia Turcu, se simte la rîndul ei nedreptăţită, fiindcă atît romii, cît şi vecinii discotecii, bombardează organele de control cu sesizări. „CL a decis să reducă programul, care era între orele 22 şi 6, la doar două ore, de la 22 la 24, dar eu nu pot funcţiona aşa. Sub nici o formă nu e vorba de discriminare. Deja îi cunosc pe majoritatea care vin şi pe care ştiu că sînt agresivi, scandalagii, băuţi nu îi las, fie că sînt români sau romi”, spune Turcu. Potrivit acesteia, la discotecă vin şi romi „cuminţi”, dar pentru că înainte a avut probleme cu unii care s-au bătut cu cuţite a decis să selecteze clientela.
E nevoie de un flagrant
Deşi admite că „nu există pădure fără uscături” şi că de multe ori lasă de dorit comportamentul multor romi, preşedintele Amare Phrala, Pavel Doghi, consideră că nu trebuie să se ajungă la „acte de ură” faţă de toţi. În comparaţie cu alte oraşe, precum Craiova, Iaşi, Buzău, Bucureşti, în Cluj sînt mult mai puţine cazuri de discriminare. „În general, prima selecţie se face după culoarea pielii şi port, dacă fac prostia să meargă îmbrăcaţi în localuri aşa. Au fost cazuri la o cofetărie de lîngă Central, unde nu au vrut să îi servească sau la discoteca din Floreşti, unde, în caz de scandal, poliţia sancţiona întotdeauna romii”, a declarat Doghi. Celor care trec neobservaţi şi nu sînt recunoscuţi nu li se aplică acelaşi tratament, însă „bruneţii” nu au noroc întotdeauna. „Dacă mergem la toate discotecile vom vedea că sînt cazuri, dar nu se va recunoaşte niciodată cauza. Problema este mascată. Trebuie făcut un flagrant în cazul ceor din Gilău, altfel rămînem la nivel de discuţie. Amare Phrala poate sesiza prefectura şi CNCD, însă fără un flagrant, restul e poveste, nu poţi dovedi”, a completat Doghi.
Culoarea pielii contează la angajare
Culoarea pielii contează la angajare
În prezent, cele mai multe cazuri de discriminarea faţă de romi semnalate în judeţul Cluj sînt în momentul angajării, în spitale, unde persoanele de etnie romă sînt izolate şi în localuri. „La angajări e cel mai dureros, fiindcă are repercursiuni grave şi asupra familiei. Am urmărit personal după Bursa Locurilor de Muncă, unde se fac în continuare discriminări. Se uită altfel la romi”, a declarat preşedintele Amare Phrala, Pavel Doghi.
Casetă: Cazul a ajuns la Bucureşti
Casetă: Cazul a ajuns la Bucureşti
Consilierul pe problematica romilor din cadrul Prefecturii Cluj, Eugen Moldovan, a declarat că instituţia a luat act de petiţia grupului din Gilău şi trimisă pentru soluţionare la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). „În petiţie sînt enunţate chestiuni generale. E greu de dovedit în instanţă, de aceea am trimis la CNCD că ea este competentă. Am stat de vorbă cu petenţii să vedem care sînt nemulţumirile să aplanăm conflictele. Situaţia este momentan sub control. Noi încercăm să soluţionăm problema pe calea dialogului”, a explicat Moldovan. Acesta susţine că se va deplasa personal la faţa locului pentru a purta discuţii cu administratorul discotecii şi comunitatea romă. „Poate şi cei de la CNCD vor veni la momentul oportun în teritoriu şi dacă voi fi invitat voi merge şi cu ei”, a subliniat Moldovan.
„Eu simt că sîntem daţi la o parte”
Autor: Loredana Leonte Data: 9.04.2009 Ora: 00:00 Citiri
* Doghi Pavel, preşedintele Amare Phrala, este supărat pe atitudinea primăriei faţă de sărbătoarea romilor
Ieri, de ziua lor, romii clujeni au avut mai degrabă motive de supărare decît de sărbătoare. Nemulţumiţi că nu au putut defila pe pietonala de pe Eroilor, organizatorii manifestărilor programate de Ziua Internaţională a Romilor s-au plîns că primăria nu a acordat importanţa cuvenită evenimentului. La ora la care ar fi trebuit să înceapă sărbătoarea romilor, atmosfera din faţa Casei Matei Corvin era mai degrabă apăsătoare. Dacă anul trecut era plin de lume, standuri, meşteşugari, chiar şi o scenă unde comunitatea romă din oraş îşi etala portul şi obiceiurile, anul acesta manifestarea a început timid, trecînd aproape neobservată. De unde şi supărarea comunităţii rome.
„Acesta este al doilea an la rînd cînd sîntem ascunşi aici, în Piaţa Muzeului. Am solicitat primăriei să fim lăsaţi să ne punem standuri pe Eroilor. Au omis să ne răspundă. Cînd au făcut-o, a fost prea tîrziu ca să mai insistăm. Am primit aprobarea chiar cu o zi înainte de evenimente”, a declarat Doghi Pavel, preşedintele Amare Phrala şi organizatorul evenimentului.
Buget de criză
Pe lîngă faptul că li s-a refuzat defilarea prin oraş, şi bugetul alocat a fost mai mult decît modest. Doar 5.000 de lei, comparativ cu cei peste 10.000 de anul trecut, a precizat Pavel. Potrivit lui Marius Lakatos, consilier în cadrul consiliului judeţean, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj a contribuit cu 1.500 de lei, Organizaţia Amare Phrala, 2.500 de şi Organizaţia Studenţilor Romi Romano Suno, 800 de lei. Primăria a contribuit doar cu spaţiul alocat manifestărilor publice, nu şi cu bani. „Am vrut să facem o coloană frumosă, cu portul romanes, cu muzică şi, de ce nu, şi cu căruţe. Să se vadă că sărbătorim. Eroilor e zonă pietonală, nu deranjam pe nimeni. Ştiam că nu ne pot refuza, de aceea am şi făcut solicitarea. Dacă ne plîngem că sîntem marginalizaţi, spun că nu-i adevărat. Eu simt că sîntem daţi la o parte”, a adăugat preşedintele Amare Phrala. Reprezentanţii comunităţii rome susţin că autorităţile nu s-au deranjat să justifice în vreun fel refuzul. „Nu ni s-a dat nici o explicaţie, nici în scris, nici verbală. Nici măcar cînd m-am dus eu personal ca să ştiu ce avem de făcut pentru anii viitori. Dacă s-ar fi auzit măcar puţină muzică, poate ar fi ştiut lumea ceva de sărbătoarea noastră”, explică Pavel.
Autorităţile se apără
Cu totul altceva susţine Raimonda Boian, purtătorul de cuvînt al Primăriei municipiului Cluj-Napoca. „S-a discutat cu cei din comunitatea romă şi li s-a explicat de ce nu s-a acceptat defilarea de pe Bulevardul Eroilor. Primăria nu dă nimănui aprobare pentru evenimente în această zonă. Excepţie fac doar manifestările organizate exclusiv de noi. Am mai avut această problemă şi în 15 martie, cu Noua Dreaptă. Ni s-au adus aceleaşi acuzaţii. Deci nu e cazul să vorbim de discriminare”, a declarat Boian.
Pliante şi broşuri informative
Deşi sărbătoare romilor din acest an nu s-a desfăşurat cu la fel de mult tam tam ca în ediţia precedentă, participanţii la manifestări au împărţit persoanelor aflate în zonă în jur de 800 de broşuri cu informaţii despre tradiţiile, meseriile sau portul romilor. Trecătorilor, indiferent de etnie, li s-a pus la dispoziţie un panou unde şi-au putut exprima opinia în legătură cu cetăţenii români de etnie romă. „Au fost atît mesaje pozitive, cît şi negative. Fiecare a pus pe hîrtie părerea lui despre comunitatea romă. Eram curioşi să ştim cum ne percepe lumea”, a declarat Marius Lakatos, consilier în cadrul consiliului judeţean Cluj. Organizatorii au prezentat o expoziţie de fotografie de la ediţiile anterioare ale Zilei Internaţionale a Romilor, serbate la Cluj. După depunerea de coroniţe şi jerbe de flori pe rîul Someş, în memoria victimelor Holocaustului, la Casa Municipală de Cultură a urmat un spectacol de muzică şi dansuri tradiţionale rome.
Pata Rat, povestea ghetoului din marginea orasului europeanChestiunea zilei
17 Septembrie 2010 - 10:46
Numar vizualizari: 728
Zona Pata Rat reprezinta de zeci de ani imaginea vietii in saracie, in mizerie, intretinuta de romii care traiesc din valorificarea deseurilor. ONG-uri, institutii locale, presa sau voluntarii au semnalat problema, ba chiar au incercat sa gaseasca o solutie la aceasta problema sociala. Interesant este ca formarea unei comunitati de romi la Pata Rat putea fi evitata, dar nepasarea si reticenta multora fata de “groapa de gunoi†si-a spus cuvantul.
In anii ’70 pe un teren de la marginea orasului, in partea vestica din apropierea orasului a fost creata o zona de depozitare a gunoaielor. In aceeasi perioada, in zona au venit cativa oameni care se ocupau initial cu cresterea animalelor. Primii oameni “instalati†la Pata Rat nu au fost romi.
“La inceput au fost romani pe rampa. Cresteau animale, porci si strangeau resturi alimentare. Erau si turme de oi pe timp de iarna, iar vara oile erau duse prin aproprierea Padurii Faget. Erau ciobani renumiti: Toma, Tomita, nu ii mai stiu pe toti. Mai tarziu au venit cateva familii de tigani din Cluj, Dezmir si apoi si-au adus rudele din Hunedoara, dar nu au fost mai mult de zece familii. Dupa ’89 au venit mai multiâ€, isi aminteste Eugen Veres, seful companiei de salubrizare Brantner-Veres si vechi proprietar al mai multor terenuri in zona.
Presedintele organizatiei neguvernamentale Amare Phrala, Doghi Pavel a explicat ca majoritatea celor care locuiesc acum la Pata Rat s-au stabilit aici in anii ’90 si ca inainte ar fi fost mult mai usor sa se previna venirea altora.
“Majoritatea romilor au venit dupa ’90, mai ales in ’98 si ’99. La inceput erau 20-30 de persoane, acum sunt in total, pe cele trei portiuni, Cantonului, «Dallas» si la groapa de gunoi 1.800- 2.000 de suflete. Sunt pe Pata Rat si unii veniti din municipiu (Cluj-Napoca – n.red) si din localitatile invecinate, dar si din alte judete. Cei care au venit la inceput, au venit pentru ca nu aveau locuinte si pentru ca obtineau un venit din gunoaie. Daca venea de la inceput Politia - cum au facut acum birou pentru Politia Comunitara acolo – si le spuneau oamenilor ca nu mai au voie sa intre, sa stea acolo, atunci nu se ajungea aici. Trebuia facut asa din timp si nu fortate lucrurile acumâ€, a explicat Doghi Pavel.
Strada Cantonului a fost o solutie provizorie
Colonia de romi de pe strada Cantonului s-a format ca urmare a unei initiative bine intentionate a municipalitatii. Din dorinta de a curata zona istorica a orasului, autoritatile au decis mutarea romilor la marginea orasului. Aceasta actiune este considerata o greseala importanta de catre reprezentantii romilor.
Romii au fost dusi pe strada Cantonului in anii 90 dupa ce au fost scosi afara din Casa Calaului (obiectiv cu valoare istorica, la momentul respectiv parasit, situat pe strada Avram Iancu “ n.red.). Au fost mutati pe Cantonului si instalati acolo legal. Am luptat doi ani in chestiunea asta, dar Primaria a insistat ca e provizoriu. Pe langa cei mutati au mai venit poate inca de trei ori mai multi, si-au facut baraci de lemn si stau acolo ilegal. Se putea rezolva atunci problema altfel si nu prin mutarea lor la marginea orasului. Le-am spus atunci ca asta e ghetoizare, clar, dar ei asta voiau: sa ii duca in afara orasului, sa ii marginalizeze, a precizat Doghi Pavel.
Presedintele Amare Phrala a mentionat ca numarul baracilor din aceste zone a crescut si odata ce copiii nascuti si crescuti in baracile de lemn au decis sa nu mai stea cu parintii si si-au facut propria lor locuinta .
Romii vor veni in oras dupa curatarea zonei Pata Rat
Reprezentantii romilor sustin ca locuitorii de la Pata Rat vor fi afectati serios de implementarea Sitemului de management integrat al deseurilor, in prezent in curs de autorizare. Proiectul include si salubrizarea zonei de langa fosta rampa. In prezent, rampa de la Pata Rat este dezafectata (de la 16 iulie “ n.red.) si zona va fi curatata. Aceasta este una dintre lucrarile care fac parte din contractul general care se va licita pentru Sistemul de management. S-a facut si un studiu de mediu la Pata Rat pentru acest proiect , a afirmat purtatorul de cuvant al Consiliului Judetean Cluj, Victor Popa.
Odata ce nu vor mai exista deseuri la Pata Rat, romii vor cauta o alta sursa de venit, ceea ce poate insemna mutarea lor in oras. Eu am propus de foarte multe ori Primariei sa colaboram pentru rezolvarea problemei romilor de la Pata Rat, dar nu s-a intamplat nimic. Odata ce nu vor mai exista gunoaie acolo, majoritatea romilor vor veni in oras. Ii vom gasi iar pe sub poduri , pe langa paduri, vor incepe sa sparga, sa fure pentru ca nu vor avea ce manca. Atunci o sa ne cheme pe noi, dar noi le-am spus, ne-am oferit. Era vorba ca romii de la Pata Rat vor fi primii luati in considerare sa munceasca la statia de reciclare care se va face , a mentionat Pavel.
Acesta a explicat ca de-a lungul timpului, autoritatile au dat dovada de indiferenta crasa , acesta fiind motivul pentru care s-a ajuns la crearea unei intregi comunitati la Pata Rat.
Viitorul: mutarea romilor tot la Pata Rat
Municipalitatea a demarat licitatiile pentru introducerea utilitatilor si realizarea a zece locuinte modulare pe un teren de la Pata Rat, obtinut in urma unui schimb cu SC Salprest, societate gestionata de Eugen Veres. Fiecare locuinta modulara poate adaposti cate patru familii, astfel ca in prima faza numai 40 de familii vor fi mutate in conditii mai civilizate. Primaria va plati 1,2 milioane de lei pentru utilitati si cele zece locuinte care se vor realiza pe terenul de 3.000 de metri patrati de la Pata Rat. Dintre acestia 800 de mii de lei merg catre Canion Impex pentru proiectare si executie in 115 zile, adica pana la sfarsitul anului, iar restul catre SC Boccardo pentru realizarea utilitatilor in alte 70 de zile.
Reprezentantii romilor considera ca acest proiect nu va avea rezultatele vizate pentru ca implica tot o marginalizare a romilor la periferia orasului si in plus, nu e ceea ce acestia isi doresc. Oamenii vor ori sa fie lasati acolo, ori sa primeasca o locuinta in oras. Am strans semnaturi de la capii de familie pentru doua sau trei variante de a rezolva problema. Dintre toti, numai zece au fost de acord se mearga acolo (in noile locuinte modulare de la Pata Rat“ n.red) , a explicat Doghi Pavel.
Chiar si asa acest proiect de locuinte este in derulare si se va extinde, intrucat Primaria intentioneaza sa mai achizitioneze inca 5.000 de metri patrati in zona tot de la Salprest. Noi colaboram cu organizatiile romilor, cu Amare Phrala in ceea ce priveste criteriile de atribuire a noilor locuinte. De acest aspect se ocupa colegii mei de la Directia de asistenta Sociala. Cand se apropie termenul de finalizare ii vom contacta pentru a stabili aceste lucruri. In prezent, unele case sunt aproape montate, au acoperisul , a declarat viceprimarul Laszlo Attila.
Alexandra Pacurar
Foto: citynews.ro
http://www.citynews.ro/cluj/chestiunea-zilei-15/pata-rat-povestea-ghetoului-din-marginea-orasului-european-93663/
Colonia de romi de pe strada Cantonului s-a format ca urmare a unei initiative bine intentionate a municipalitatii. Din dorinta de a curata zona istorica a orasului, autoritatile au decis mutarea romilor la marginea orasului. Aceasta actiune este considerata o greseala importanta de catre reprezentantii romilor.
Romii au fost dusi pe strada Cantonului in anii 90 dupa ce au fost scosi afara din Casa Calaului (obiectiv cu valoare istorica, la momentul respectiv parasit, situat pe strada Avram Iancu “ n.red.). Au fost mutati pe Cantonului si instalati acolo legal. Am luptat doi ani in chestiunea asta, dar Primaria a insistat ca e provizoriu. Pe langa cei mutati au mai venit poate inca de trei ori mai multi, si-au facut baraci de lemn si stau acolo ilegal. Se putea rezolva atunci problema altfel si nu prin mutarea lor la marginea orasului. Le-am spus atunci ca asta e ghetoizare, clar, dar ei asta voiau: sa ii duca in afara orasului, sa ii marginalizeze, a precizat Doghi Pavel.
Presedintele Amare Phrala a mentionat ca numarul baracilor din aceste zone a crescut si odata ce copiii nascuti si crescuti in baracile de lemn au decis sa nu mai stea cu parintii si si-au facut propria lor locuinta .
Romii vor veni in oras dupa curatarea zonei Pata Rat
Reprezentantii romilor sustin ca locuitorii de la Pata Rat vor fi afectati serios de implementarea Sitemului de management integrat al deseurilor, in prezent in curs de autorizare. Proiectul include si salubrizarea zonei de langa fosta rampa. In prezent, rampa de la Pata Rat este dezafectata (de la 16 iulie “ n.red.) si zona va fi curatata. Aceasta este una dintre lucrarile care fac parte din contractul general care se va licita pentru Sistemul de management. S-a facut si un studiu de mediu la Pata Rat pentru acest proiect , a afirmat purtatorul de cuvant al Consiliului Judetean Cluj, Victor Popa.
Odata ce nu vor mai exista deseuri la Pata Rat, romii vor cauta o alta sursa de venit, ceea ce poate insemna mutarea lor in oras. Eu am propus de foarte multe ori Primariei sa colaboram pentru rezolvarea problemei romilor de la Pata Rat, dar nu s-a intamplat nimic. Odata ce nu vor mai exista gunoaie acolo, majoritatea romilor vor veni in oras. Ii vom gasi iar pe sub poduri , pe langa paduri, vor incepe sa sparga, sa fure pentru ca nu vor avea ce manca. Atunci o sa ne cheme pe noi, dar noi le-am spus, ne-am oferit. Era vorba ca romii de la Pata Rat vor fi primii luati in considerare sa munceasca la statia de reciclare care se va face , a mentionat Pavel.
Acesta a explicat ca de-a lungul timpului, autoritatile au dat dovada de indiferenta crasa , acesta fiind motivul pentru care s-a ajuns la crearea unei intregi comunitati la Pata Rat.
Viitorul: mutarea romilor tot la Pata Rat
Municipalitatea a demarat licitatiile pentru introducerea utilitatilor si realizarea a zece locuinte modulare pe un teren de la Pata Rat, obtinut in urma unui schimb cu SC Salprest, societate gestionata de Eugen Veres. Fiecare locuinta modulara poate adaposti cate patru familii, astfel ca in prima faza numai 40 de familii vor fi mutate in conditii mai civilizate. Primaria va plati 1,2 milioane de lei pentru utilitati si cele zece locuinte care se vor realiza pe terenul de 3.000 de metri patrati de la Pata Rat. Dintre acestia 800 de mii de lei merg catre Canion Impex pentru proiectare si executie in 115 zile, adica pana la sfarsitul anului, iar restul catre SC Boccardo pentru realizarea utilitatilor in alte 70 de zile.
Reprezentantii romilor considera ca acest proiect nu va avea rezultatele vizate pentru ca implica tot o marginalizare a romilor la periferia orasului si in plus, nu e ceea ce acestia isi doresc. Oamenii vor ori sa fie lasati acolo, ori sa primeasca o locuinta in oras. Am strans semnaturi de la capii de familie pentru doua sau trei variante de a rezolva problema. Dintre toti, numai zece au fost de acord se mearga acolo (in noile locuinte modulare de la Pata Rat“ n.red) , a explicat Doghi Pavel.
Chiar si asa acest proiect de locuinte este in derulare si se va extinde, intrucat Primaria intentioneaza sa mai achizitioneze inca 5.000 de metri patrati in zona tot de la Salprest. Noi colaboram cu organizatiile romilor, cu Amare Phrala in ceea ce priveste criteriile de atribuire a noilor locuinte. De acest aspect se ocupa colegii mei de la Directia de asistenta Sociala. Cand se apropie termenul de finalizare ii vom contacta pentru a stabili aceste lucruri. In prezent, unele case sunt aproape montate, au acoperisul , a declarat viceprimarul Laszlo Attila.
Alexandra Pacurar
Foto: citynews.ro
http://www.citynews.ro/cluj/chestiunea-zilei-15/pata-rat-povestea-ghetoului-din-marginea-orasului-european-93663/
